Atracții turistice
Maramureșul este o destinație de călătorie pe care ar trebui să o vizitați cel puțin o dată în viață. Această regiune este cea mai renumită pentru arhitectura sa autentică din lemn, reflectată în mod viu în bisericile din lemn, porțile masive din lemn și casele tradiționale. În nicio altă regiune a ţării nu vei mai vedea ziua-n amiaza mare, pe câmp sau în grădină, oameni îmbrăcaţi în costume populare. Pe lângă acest aspect, vei mai întâlni o mulţime de alte lucruri care să te surprindă.
Mocănița de pe Valea Vaserului
Perfect pentru familii | peisaje spectaculoaseUna dintre cele mai importante valori culturale şi tehnice ale țării, Mocănița de la Vişeu de Sus este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Construită ca şi soluție tehnică mai favorabilă pentru transportul materialului lemnos decât cel pe apă, calea ferată forestieră funcționează şi astăzi, atât pentru rolul inițial, cât şi pentru transportul turiştilor. Din vagoanele verzi din lemn, cu băncuțe și lambriuri tot din lemn, fără geamuri, vei putea admira pădurile sălbatice, pajiștile cu flori, stâncile, defileurile râului Vaser, pe scurt o zonă sălbatică și neatinsă. Este o experiență care nu poate fi povestită, trebuie trăită.
Mănăstirea Bârsana
Icoana a sufletului crestin ortodox maramureseanMănăstirea Bârsana este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei și are peste 4 secole de viață. Biserica este una dintre cele mai înalte construcții din lemn la nivel mondial și, datorită felului în care a fost realizată, probabil și una dintre cele mai frumoase. Mănăstirea Bârsana este situată într-un cadru natural de vis, între coline și păduri, este una cu totul deosebită, fiind inclusă în Patrimoniul UNESCO din România.
Mănăstirea Peri
Important centru bisericesc si culturalMănăstirea Săpânţa Peri a fost înfiinţată în anul 1997, în hotarul satului Săpânţa, din dorinţa de a reînnoda tradiţia istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Mihail, din Peri – Maramureş, astăzi pe teritoriul Ucrainei. Distrusă la începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Peri a constituit un important centru bisericesc şi cultural. Ctitorie a voievozilor Drăgoşeşti, mănăstirea Săpânţa Peri a fost supusă în anul 1391 sub jurisdicţia directă a patriarhului de Constantinopol.
Manastirea „Sfanta Ana” – Rohia
Locul privilegiat al căutătorilor de linişte sufleteascăMănăstirea Sfânta Ana-Rohia este un așezământ monahal ortodox de călugări, care se află pe un deal de lângă satul Rohia. A fost înființată în anul 1923, ctitor fiind preotul ortodox Nicolae Gherman care a zidit mănăstirea în memoria fiicei sale, Anuța, care a murit la vârsta de 10 ani. Aici se află Chilia părintelui-scriitor Nicolae Steinhardt.
Mănăstirea Rohia care dispune de o bibliotecă formată din aproximativ 40.000 de cărţi şi reviste cu conţinut teologic şi de cultura profană, cuprinzând pe lângă lucrările în limba romana, un important fond în limbile germana, şi maghiara, precum şi un număr de cărţi în limbile franceza, engleză şi neogreacă.
Cimitirul Vesel din Săpânța
O carte a vietii si a mortii săpânțenilorSe presupune că atitudinea veselă în faţa morţii era un obicei al Dacilor. Aceştia credeau în viaţa veşnică, moartea fiind pentru ei doar o trecere într-o altă lume. Nu vedeau moartea ca un sfârşit tragic ci ca pe o şansă de a se întâlni cu zeul Zamolxe. Priveghiul este considerat ca fiind ultima petrecere la care participă atât mortul cât şi cei pe care îi lăsă în urmă. Privind lucrurile din această perspectivă, Ioan Stan Patras a încercat să transpună în lucrările sale, esenţa vieţii decedatului, într-un mod mai vesel, care să-l facă pe om să privească moartea cu mai multă uşurinţă.
Cascada Cailor – Borșa
Cea mai mare cascadă din RomâniaCascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de Nord-Est a Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit ”Podul Cailor”, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri.
Telegondola şi pârtia olimpică Borşa
Schi in MaramureșÎn 20 Decembrie 2021, după multă muncă, perseverență și mulți oameni implicați cu multă dăruire și pricepere, a fost inaugurată oficial Pârtia Olimpică și Telegondola din Complexul Turistic Borșa. Stațiunea turistică Borșa este un loc de poveste din Maramureș unde a fost inaugurată prima pârtie olimpică din țară pentru antrenamente și concursuri, cu o instalație pentru zăpadă artificială și nocturnă dar și o telegondolă care te duce până în crestele munților. Toți cei care ajung aici sunt încântați de tot ce văd. În general, turiștii aleg Borșa pentru obiceiurile locale, tradiții, mâncarea tradițională și peisajele superbe.
Creasta Cocoșului
Schi in MaramureșI se spune „creasta cocoșului” pentru că seamănă cu o creastă gigantică de cocoș. Dar dincolo de originea ușor de intuit a numelui, creasta din Munții Gutâi are o însemnătate aparte: e ultima rămășiță – și cea mai spectaculoasă – a unui crater vulcanic care a erupt acum 9 milioane de ani aici, în locul pe care azi îl numim Maramureș. Imaginea crestei, dacă o privești de jos – de la zeci de kilometri depărtare sau de la poalele ei – e de neuitat: stâncoasă, semeață, crenelată, întinsă pe o lungime de 200 de metri. Dacă însă faci efortul să urci până în vârful ei, la 1.200 metri, și-ți rotești ochii în jur, vei avea Maramureșul însuși așternut la picioarele tale. Și-ți vei promite, probabil, să te reîntorci cândva.
Parcul Natural Munții Maramureșului
Arie protejată de interes naționalParcul Natural Munții Maramureșului se întinde pe una dintre cele mai pitorești zone istorice din țară, în care tradiția se îmbină cu natura, dând naștere unei atracții aparte. Este cel mai mare parc natural din țară, iar diversitatea peisajului și tradițiile zonei, atrag an de an din ce în ce mai mulți turiști. Este de asemenea unul dintre puținele locuri din România în care mai putem admira cocoșul de mesteacăn.
Munții Rodnei
Arie protejată de interes naționalMunții Rodnei sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali. Munții Rodnei, care etalează cele mai înalte altitudini din Carpații Orientali (Vf. Pietrosu – 2303 m, Vf. Inău 2279 m, Vf. Inăuţ 2222 m), sunt localizați în partea de nord a României. Fiind cuprinsi în cadrul grupei nordice, cunoscută și sub denumirea de Carpații Maramureșului și ai Bucovinei, acești munți domină peisajul, cele mai mari diferențe de nivel înregistrându-se față de Depresiunea Maramureșului, situată la nord. Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Parcul Naţional Munţii Rodnei nu include întregul lanţ al Munţilor Rodnei ci numai o parte a acestora. De la Vest la Est, pe o lungime a crestei principale de aproximativ 55 km (de la Pasul Şetref până la Pasul Rotunda), iar de la Nord la Sud, pe o lungime de 25 km, de la Pasul Prislop până în localitatea Valea Vinului – judeţul Bistriţa Năsăud. Din punct de vedere administrativ, suprafaţa parcului se întinde pe raza judeţelor : Bistriţa – Năsăud -80% şi Maramureş -20%, fiind înconjurat de o „salbă” de 17 comune limitrofe.
